Telefon: 0721 555 799  Email: office@tehnicdrill.ro

Alegerea diametrului tubulaturii PVC la forajele de apa

De ce diametru am nevoie ?

De multe ori, am discutat cu persoane ce doreau sa execute puturi de apa, iar clientul solicita un diametru de 800 mm sau de 200 mm.

Cei ce solicitau diametrul de 800 mm, credeau ca noi executam fantani pe tuburi din beton, iar cei ce solicitau diametre de 200 mm, mai auzisera despre foraje dar li se parea ca diametrul de 125 mm (12,5
cm) e prea mic, cum introduc ei pompa in el ?  Si ce debit pot folosi de pe diametrul acesta ?

Diametrul trebuie ales in functie de nevoile dumneavoastra. Alegerea unui diametru prea mare, nu va va ajuta cu nimic, e doar o risipa de bani, alegerea unui diametru prea mic nu va va oferi un debit suficient. Pentru alegerea diametrului potrivit, trebuie sa va consultati cu un specialist.

Fantanile pe tuburi din beton

Fantanile sunt acele contructii clasice pe tuburi din beton, cu diametre intre 600 si 1000 mm, ce capteaza panza freatica  (primul strat de apa ce se intalneste).

Fantanile se comporta ca un rezervor, din care se extrage apa acumulata, debitul este variabil in functie de conditiile meteo, daca ploua, nivelul in fantana creste, daca este cald incepe sa scada.

Sunt unele zone in care pana freatica este puternica si chiar daca scade pe timp de vara, se poate expolata un debit satisfacator de apa.

Sunt zone in care panza freatica scade mult, uneori pana la secare, din acest motiv, rezervorul este indicat sa aiba un diametru cat mai mare 800 – 1000 mm, pentru a stoca o cantitate cat mai mare.

Forajele de apa pe tuburi din PVC

Forajele de apa sau puturile de apa, sunt constructii prin care se capteaza apa din adancime, tubulatura este din PVC, debitul este constant, iar apa nu este supusa poluarii.

 Din construtie, putul este proiectat ca sa permita trecerea unui debit mare prin fante. Fantele sunt practic niste orificii  in tub. Noi folosim doar filtre produse de fabrica, deoacere sunt taiate cu precizie si uniform.

Unii executanti taie un tub plin, cu panza de flex si il folosesc pe post de filtru, problema este ca daca nu esti atent, poti sa faci o gaura mai mare decat gromsimea panzei sau sa le faci prea apropiate, fapt ce conduce la slabirea rezistentei tubulaturi si posibila cedare a filtrului sub presiune.

Sau mai e posibil datorita taieturilor prea mari, ca materialul filtrant sa ajunga din spatiul inelar, in interiorul tubului, in termenii din domeniu se spune ca „forajul da nisip”.

Tuburile se produc in diferite diametre standard, de exemlu: 90 mm, 125 mm, 140 mm, 160 mm, 180 mm, 200mm etc.

Tubarea in zone de deal si campie

In zonele de deal, se gasesc roci de duritate medie  (gresii, marne) iar in zone de campie, roci moi sau slab consolidate (nisipuri, argile, pietrișuri). Acestea opun o rezistenta mai mica in timpul forarii, se pot perfora rocile mai usor, iar diametrele ce se folosesc sunt mai mari, de exemplu pentru uz casnic se foloseste diametrul de 125 mm, de pe care se poate exploata 3 – 4 mc/ora si se poate ajunge pana la diametre de 200 mm, folosite pentru uz industrial, de pe care se poate exploata 30 mc/ora.

Unii „meseriasi” in loc sa curete gaura bine, iar tuburile sa intre usor, se apuca sa impinga cu capul de forta tuburile, cea ce e total gresit, deoarece daca gaura de foraj nu este curata, exista riscul ca nisipul cuartos sa nu poata ajunge in zona filtrelor, sau  grosimea lui sa nu fie suficienta pentru a filtra apa, rezultand un foraj ce da nisip si o mare durere de cap atat pentru executat cat si pentru beneficiar.

Tubarea in zone de munte

Rocile in zone de munte au o duritate mult mai mare fata de zonele de campie sau deal, din acest motiv perforarea lor necesita o forta mai mare.

 O forta mai mare se traduce prin echipamente mai scumpe si mai sofisticate, iar asta inseamna un cost de executie mai ridicat.

Din acest motiv tubarea se produce cu diametre mai mici, gen 90 mm, diametrul acesta permite trecerea unui debit de 2 – 3 mc/ora, sau se mai poate tuba cu 114 mm, acest diametru permitand trecerea unui debit de 3 – 4 mc/ora.

Forajele in zone de munte poarta denumirea populara de foraj cu ciocan de fund, e acelasi principiu ca si la picamer, practic e un ciocan care bate in roca si se roteste ca sa loveasca in mai multe puncte si sa slabeasca roca, iar un compresor mare (24 bari, 24 metri cubi / minut) va scotate materialul faramat (detritusul).

Compresorul produce aer coprimat si acesta este dirijat pe un furtun la capul de forta si apoi prin prajini la ciocanul de fund, iar acest aer va impinge detritusul afara din gaura de foraj.

Citeste si …….